î Ziua 1: București – Cluj-Napoca (aprox. 450 km)

Plecare din București dis-de-dimineață. Sosire la hotel în Cluj-Napoca, unde petrecem următoarele 4 nopți.

î Ziua 2: Cluj-Napoca

Ne petrecem ziua prin piețele largi ale Clujului, forfotind de voie bună. De-a lungul plimbării, ascultăm poveștile și legendele țesute de-a lungul istoriei lungi de 2000 de ani a orașului. Ne plimbăm printre casele în stil fin-de-siècle și pe străduţele înguste, intrăm în muzee, admirăm clădirile baroce și secesioniste care se proiectează pe cer, iar la prânz ne delectăm cu faimoasa “Varză a la Cluj”.

î Ziua 3: Țara Călatei (aprox. 180 km)

Descoperim una dintre cele mai pitorești zone transilvănene, Țara Călatei,

cunoscută pentru frumusețea locurilor, încărcate de tradiții și obiceiuri, pentru casele care și-au păstrat farmecul de odinioară și pentru numeroșii meșteșugari din zonă. Ajungem în pitorescul sat Izvorul Crișului pentru a admira casele ţărăneşti cu arhitectură unică, după care poposim în Sâncraiu. Trecem poarta unei gospodării tradiționale și vizităm “camera curată”. Intrăm în atelierul unui sculptor în lemn care va împărtăși cu noi câteva din secretele meseriei,. Descoperim simbolistica portului din Țara Călatei, cel mai impozant și impresionant din Ardeal și vedem cum ne șade în straie populare. Apoi ne răsfățăm cu palincă de prune și cu un prânz ardelenesc la o gospodărie din sat. Și pentru că tare bine îi șade călătorului cu drumul, vom explora și celebra salbă de lacuri din împrejurimile Clujului (Gilău, Someșul Cald și Tarnița), unde cel mai greu va fi să te oprești din făcut poze.

î Ziua 4: Castelul Bánffy – Sic - Mănăstirea Nicula – Gherla (120 km)

Timp liber la dispoziție sau excursie opțională de o zi (extracost). Vizităm Castelul Bánffy, supranumit „micul Versailles al Transilvaniei”, odată reședința uneia dintre cele mai puternice familii de nobili maghiari. Continuăm cu vizitarea orașului Gherla. Considerată adevărata capitală a armenilor în exil, Gherla oferă zeci de biserici și clădiri în care istoria respiră la tot pasul. În apropiere poposim la Mănăstirea Nicula, important loc de pelerinaj și admirăm renumita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în anul 1681. Încheiem ziua cu un muzeu surprinzător, Muzeul Dansului din Sic, un spațiu inedit într-un sat, o pasiune adusă la viață de un olandez îndrăgostit de aceste meleaguri și tradiții.

î Ziua 4: Cluj Napoca – Salina Turda - București (aprox. 450 km)

După un mic dejun tihnit, ne pregătim de plecarea spre casă. Facem o oprire la celebra Salină Turda, care datează din sec. al XVII–lea și în prezent, după recenta modernizare, este considerată unul dintre cele mai frumoase locuri de sub pământ din lume. Plimbare şi aerosol, sănătate curată! Întorcere în București.

Clujul e ca un platou cu prăjituri delicioase: oferă ce-i mai bun dintr-o mulțime de sortimente. Dacă vrei să îți petreci ziua cu zâmbetul pe buze, te plimbi prin piețele largi, forfotind de voie bună. Dacă vrei cultură, ai parte de muzee, biserici unicat și arhitectură superbă. Dacă vrei o porție zdravănă de relaxare, vizitezi castelele retrase din apropiere, satele pitorești și peisajele minunate din zonă. Castelul de la Bonțida, Salina Turda și mănăstirea Nicula își vor deschide pe rând porțile pentru a te primi în lumea legendelor demult păstrate.

î Cluj-Napoca

Piețele largi, arhitectura superbă, muzeele cu exponate de mare valoare și festivalurile animate au transformat Clujul într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Cluj Napoca este capitala neoficială a Transilvaniei, un rol de care s-a bucurat oficial sub stăpânirea austro-ungară. Adăugirea Napoca la numele lui reflectă intenţia lui Ceauşescu de a sublinia originea daco-romană a Transilvaniei. Binecunoscut pentru societatea şi atmosfera intelectuală boemă, Clujul este printre cele mai renumite centre universitare, având un mare număr de studenţi. Are, de asemenea, una dintre cele mai interesante şi impunătoare arhitecturi din regiune. În Cluj nu s-a construit, din fericire, un centru civic în vremea comunistă.

î Țara Călatei

Țara Călatei este una dintre cele mai pitorești zone ale Transilvaniei. Regiunea a fost o zonă cu o personalitate istorică puternică încă din Evul Mediu transilvănean. Aici, voievozii şi nobilii români şi maghiari, păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate au supravieţuit vremurilor aspre şi vitrege prin vrednicie şi speranţă. Astfel, Ţara Călatei este astăzi leagănul tradiţiilor populare vechi de mai multe secole, o microregiune a Transilvaniei, locuită în masă de maghiari şi majoritar de români. Un număr impresionant de curiozităţi atrage ȋn prezent turiştii aici: biserici de piatră (monumente istorice) cu acoperiş din şindrilă de lemn şi cu plafoane din casete de lemn pictate, biserici de lemn (monumente istorice), castre romane, cetăţi medievale, curţi nobiliare, case ţărăneşti cu arhitectură unică, festivaluri de dansuri şi multe alte evenimente, târguri cu tradiţie, port popular viu şi unic, meşteşuguri unice şi multe altele. Ţinutul cuprinde sate în care mare parte a locuitorilor sunt de etnie maghiară şi îşi păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi cultura. La fel găsim şi sate preponderent româneşti, unde la fel se pastrează tradiţiile şi cultura. Portul popular din Țara Călatei este cel mai impozant și impresionant din Ardeal datorită motivelor, culorilor și proporțiilor. Purtat în trecut zilnic, este și astăzi folosit, însă doar în zilele de sărbătoare. În picioare fetele poartă cizme roșii brodate în lateral. Tinerii își montează la încălțăminte potcoave sunătoare de cupru. Fiecare casă este o mică bijuterie, unică în felul ei, de la poarta de lemn sculptată cu diferite motive, precum lalele albe, rozete sau frunze de viță de vie, până la pridvorul de lemn ce te întâmpină după ce intri în curte, sau camerele tradiționale cu ferestre și perdele brodate, totul respiră aerul vechi și nobil al tradiției atent păstrate. Mai mult, aici turiștii pot vedea și învăța meșteșuguri uitate de omul modern, precum sculptura în lemn, confecționarea cusăturilor sau țesutul.

î Mănăstirea Nicula

La nord de Cluj-Napoca, nu departe de teribila închisoare Gherla, se găsește un loc în care liniștea este omniprezentă, unde sufletul își poate găsi alinare. În prima parte a anilor 1300, Nicula era o pădure în care s-a retras pustnicul ortodox Nicolae. Pădurea, satul și Mănăstirea Nicula îi vor împrumuta numele.

Dintre multele mănăstiri pe care le avem, Nicula iese în evidență prin câteva povești interesante. O poveste este legată de simbolul Mănăstirii Nicula, icoana. Un anume Luca din Iclod pictează în 1681 o icoană cu Fecioara Maria și Pruncul pentru un bogat din satul Nicula. Acesta o donează mănăstirii, iar în 1699, icoana a plâns pentru 26 de zile și astfel ajunge pe o scurtă listă de obiecte făcătoare de minuni. Un alt simbol se arată ceva mai târziu. Prin anii 1760, Generalul Bukow a distrus mănăstirile ortodoxe din Transilvania. Peste 100 de mănăstiri și biserici au fost dărâmate cu tunurile sau, dacă erau din lemn, au fost arse. Dintre toate, se spune că doar trei au scăpat urgiei: Mănăstirea Râmeț din Alba, mănăstirea Rohița din Maramureș și Mănăstirea Nicula din Cluj. În vremurile de grea încercare, în perioada comunistă, un îngrijitor al mănăstirii a salvat icoana, zidind-o într-unul din pereții casei sale. Abia în anul 1964, în pragul morții, el a mărturisit despre icoană starețului mănăstirii. Icoana a fost adusă la mănăstire însa, la doar câteva zile a fost confiscată de către comuniști. La insistențele episcopului ortodox de atunci a fost pusă în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj Napoca. În 1991 icoana a revenit la Manastirea Nicula.

î Gherla

Vizitarea orașului Gherla, pentru iubitorii de monumente și clădiri construite în epoca barocului ardelean, este una de-a dreptul fabuloasă. La propriu, la fiecare metru te întâlnești cu mărturiile gloriei armenilor de altădată. Considerată adevărata capitală a armenilor în exil, Gherla oferă călătorului zeci de biserici și sute de clădiri în care istoria respiră la tot pasul. Orașul este cunoscut în perioada medievală sub numele de Armenopolis, fiind unul din importantele centre ale comunității armenești din Europa Centrală și de Sud-Est. Catedrala, un impunător monument de arhitectură, se află în centrul localității și deține un patrimoniu format din piese de mare valoare, printre care și un tablou cuprinzând elemente care indică faptul că ar fi fost pictat în atelierele lui Rubens.

î Sic

Mulți locuitori din Sic sunt de origine maghiară, iar de sărbători poartă un tip de costum popular care nu se mai găsește acum decât în muzee – bărbații poartă pălării din paie cu boruri înguste și veste albastre, iar femeile, veste din piele, fuste roșii în carouri și basmale negre brodate cu flori. Fiecare stradă pare să aibă propriul taraf, de obicei cu trei instrumente – vioară, viola și contrabass – care interpretează muzică tradițională maghiară și românească, din când în când și cu accente țigănești.

î Castelul Bánffy

Satul Bonţida este locul Castelului Banffy, în stil baroc, construit în perioada secolelor XVI - XIX. Reşedinţa uneia dintre cele mai puternice familii de nobili maghiari, familia Banffy, acesta a fost unul dintre cele mai importante monumente din Transilvania, dar a fost distrus aproape în întregime de către armata germană în 1944, ca răzbunare pentru încercarea contelui Miklos Banffy de a încheia pace cu Uniunea Sovietică. Pe lângă statutul de politician, Miklos Banffy a fost, de asemenea, scriitor, autorul trilogiei Banffy.

î Salina Turda

Salina Turda datează din sec. al XVII – lea și în prezent, după recenta modernizare este considerată unul dintre cele mai frumoase locuri de sub pamânt din lume. De asta sunt convinși jurnaliștii de la Business Insider, care laudă din nou obiectivul turistic din Transilvania, după ce la sfârșitul anului trecut au inclus Salina Turda în top destinații din lume despre care turiștii nici nu știu că există.

Hotel Agape 4*

î Localizare

Hotel Agape beneficiază de o poziționare ultracentrală, în imediata proximitate a principalelor obiective de interes turistic din oraș, pe o stradă istorică, care leagă Piața Unirii de Piața Avram Iancu. Clădirile de pe acestă stradă sunt clădiri monument, construite în mare parte în secolul al XIX-lea, în stil eclectic, urmând tendințele acelor vremuri, inspirate de arhitectul Hausmann care a sistematizat într-o concepție modernă Parisul.

î Facilitățile hotelului

Complexul hotelier are în componență restaurante cu servire a la carte, două restaurante ultramoderne cu autoservire, două baruri și o cafenea, care servesc specialități ale bucătăriei ungurești, transilvănene și internaționale.

î Facilitățile camerelor

Camerele sunt mobilate și dotate astfel încât să asigure oaspeților un cadru elegant și totodată intim și primitor: grup sanitar individual cu cabină de duș și uscător de păr, internet Wi-Fi, minibar, telefon, TV, aer condiționat, încălzire centrală și seif.