Amara este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă Amara (reședința), și din satul Amara Nouă. Se află în partea centrală a Câmpiei Bărăganului, la 7 km nord-est de municipiul Slobozia din același județ. Include în arealul său administrativ Stațiunea balneoclimaterică Amara cu caracter permanent,[4] aflată la 2 km de orașul cu același nume. 

Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase (temperatura medie 22-23 °C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450–500 mm/an.[6]

Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului.

1.Slănina afumată

Este unul din preparatele tradiționale obținute în bucătăria românească prin prepararea grăsimii de porc așezată fie pe burta animalului, fie pe spatele acestuia. În unele zone slănina este aromatizată în diverse feluri (usturoiată, papricată, piperată, etc), dar procedeul de aromatizarea cel mai des folosit este afumarea.

2.Sarmale

Sunt un preparat culinar din carne tocată (de obicei porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și alte ingrediente, învelite în foi de varză în formă de rulou. Se servesc de obicei cu mămăligă și smântână. Acest produs culinar este cunoscut cu aceeași denumire și în Turcia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia și Republica Moldova.

3.Mămăligă cu brânză și smântână

Mamaliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparată din făina de porumb (mălai). În mod tradițional mămăliga este gătită din apă fiartă, sare, și faină de porumb, într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun..

4.Cârnați afumați

Preparați din carne tocată și introduși într-un înveliș obținut din bucăți de intestin de animal, și ulterior afumați, aceste preparate reprezintă pentru unii dintre noi un adevărat deliciu. Desigur cei mai buni sunt cei preparați în mod tradițional condimentați cu boia, sare, usturoi, chimion și ardei iute.

5.Plăcinte cu brânză dulce

Plăcintele reprezintă un produs de patiserie cu o veche tradiție în România. Umplute cu brânză dulce și pudrate cu zahăr, reprezintă un adevărat deliciu pentru oricine le consumă.

6.Pomana porcului

Este un obicei din străbuni reprezentând denumirea pe care o poartă masa de mulțumire pentru ajutorul primit la tăierea porcului de la rude, vecini sau prieteni și este oferită după terminarea treburilor de către gazdă. Pomana porcului este obținută prin prăjirea bucăților de carne (mușchi, ficat, slănină, coastă, falcă, reprezentând toate părțile animalului sacrificat) în grăsime.

7.Jumări cu ceapă

Știm cu toții că nu sunt indicate datorită colesterolului ridicat, dar vorba aceea, o dată pe an e Crăciunul și cred că ne putem permite o jumară bine prajită cu sare și ceapa rosie măcar o dată pe an.

8.Ciorba de fasole cu ciolan

Ciorba de fasole e o parte integrantă a bucătăriei românești. Există diferențe notabile de la zonă la zonă, mai plină de legume în sud, mai aromată cu mărar prin Moldova, sau cu leuștean sau tarhon în altele, mai îngroșată cu rântaș prin Ardeal sau dreasă cu smântâna, mai înăcrită cu o lingură de oțet sau borș, dar în esență ciorba de fasole rămâne un bun național.

9.Porumb copt

Este o delicatesă pentru cei care vor să-și amintească gustul copilăriei petrecut la țară, la bunici. Iar dacă îl ungi și cu puțin unt, atunci cu siguranță te va fermeca gustul lui deosebit.

10.Iahnie de fasole cu afumătură

Iahnia de fasole este un preparat românesc ce nu lipsește de pe masă nici în zilele de sărbătoare, nici în zilele de post. Ea reprezintă un deliciu culinar dar și una dintre mâncărurile tradiționale românești cu specificitate în regiunea Ardealului.

Atractii turistice:

1.Complexul arheologic „Piscul Crăsani”aflat în apropierea localităţii ialomiţene Balaciu, este unul din cele mai vechi situri arheologice din țara noastră. În această zonă a fost descoperită prima așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificaţie. Săpăturile arheologice desfăşurate aici au scos la iveală niveluri de locuire neolitice.

2. Ruinele cetăţii geto-dacice Helis fac parte din complexul arheologic Piscul Crăsani. Aceasta este considerată a fi reşedinţa celebrului rege Dromichaites. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că cetatea Helis a reprezentat în timpul geto-dacilor un adevărat centru comercial.

3.Lacul Amara este unul dintre cele mai cunoscute și căutate obiective turistice din județul Ialomița. Pe lângă peisajul care îl înconjoară, lacul are și proprietăți terapeutice.

4. Muzeul Agriculturii a fost înființat în martie 1996 și este singurul muzeu de acest fel din România.

5. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” este un alt lăcaș de cult vechi de pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița

6. Casa memoriala a dirijorului Ionel Perlea (1900 – 1970) se află în localitate ialomițeană Ograda. Acesta a fost înființat în în anul 1983. Muzeul este compus din 10 încăperi unde funcţionează expoziția permanentă cu obiecte care au aparținut marelui muzician.

7. Conacul Marghiloman este cel mai important monument istoric din zona de vest a judeţului Ialomiţa. Acesta a fost construit de familia politicianului român Alexandru Marghiloman, între anii 1869-1874. Conacul are trei niveluri, pivniţă și 2 terase laterale şi înglobează porţiuni din zidăriile unei case boierești de la sfârşitul secolului al XVI

8. Biserica „Sfântul Nicolae” din Hăgieşti datează din anul 1703 și este printre puținele lăcașuri de cult din România în care au fost păstrate și pot fi admirate și în prezent fresce originale în pridvor și picturi murale interioare

9. Mănăstirea de la Balaciu este este un alt monument istoric din județul Ialomița. Aceasta a fost ridicată în 1750 de familia boierilor Piteșteanu pe temelia unui fost templu getic. În urma unor săpături arheologie au fost scoase le iveală mai multe pietre și cărămizi, dar și două morminte străvechi, fiecare cu câte şase schelete despre care se crede că sunt ale unor tineri care erau trimişi soli la Zalmoxis, zeul suprem al geto-dacilor.

10. Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Slobozia este una dintre cele mai vechi și mai importante lăcașuri de cult din județ, aceasta fiind ctitorită de Matei Basarab în jurul anului 1634. Lăcașul de cult a fost ridicat pe locul unei moşii acordate, în anul 1616, de domnitorul Alexandru Ilia postelnicului Enache Caragea.