Cazare Craiova

Vacanțe individuale Craiova Romania 2025

Craiova este situata în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. Pentr...

Citeste mai mult

Vacanțe individuale Craiova Romania 2025

Clima:

Descriere:

Gastronomie:

Romanilor le place mancarea. Pot petrece ore intregi alegand ingredientele, pregatindu-le si gatind. In plus, adora sa o imparta cu oaspetii. O masa buna este un motiv de mandrie. Este foarte important sa fii o gazda desavarsita. Chiar si atunci cand au foarte putin pentru ei, romanii se asigura ca oaspetii primesc suficienta mancare si bautura.

Daca vizitezi o casa romaneasca, gazda iti va oferi un pahar de tuica, la care se cuvine sa raspunzi: "Multumesc. Sanatate!", in timp ce il dai peste cap dintr-o sorbitura. Chiar daca tuica, numita de asemenea si rachiu, palinca sau horinca, a fost distilata asa cum se cuvine, adica de trei ori, intr-un cazan artizanal de cupru, vei simti ca maruntaiele iti iau foc, asa ca fii atent. Scriitorul Alan Ogden a inventat termenul "palincat" pentru starea de veselie buimaca pe care ti-o pot provoca vreo cateva pahare de tuica. Vinul, care provine din numeroase podgorii din toata tara, curge intotdeauna in valuri.

Romanilor le place carnea, iar aceasta este grasa si gustoasa. Multi tarani cresc animale pentru a-si asigura hrana proprie si pentru a vinde prisosul pe pietele locale. Fermierii au de obicei doua vaci, cateva capre, o mana de oi, cateva gaini si gaste si nelipsitul porc. Acesta din urma este ingrasat pentru Craciun si nicio bucatica nu se iroseste. Romanii au o varietate uimitoare de carnati, crenvursti, salamuri si caltabosi. Una dintre gustarile preferate sunt mititeii la gratar, rulouri din carne tocata de vita, porc si oaie. In mod traditional, mititeii sunt insotiti de mustar, paine alba si un pahar de bere romaneasca.

Obiective turistice:

Casa Baniei

În vâltoarea istoriei, vechea ctitorie a fost incendiată de nenumărate ori, a trecut în stăpâniri şi administrări diferite şi a "suferit", după nevoi, transformări, adaosuri şi suprimări arhitecturale.

Astfel, în perioada 1718 - 1739, Casa Băniei devine sediul administraţiei austriece, care o fortifică pentru apărare. În 1750, clădirea este cedată de domnitorul Grigore Ghica Episcopiei Râmnicului. Din 1850, clădirea devine sediu pentru diverse instituţii ale oraşului: Tribunalul Craiovei, Liceul Fraţii Buzeşti, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, clădirea va adăposti Muzeul Olteniei până în 1948, când trece în folosinţa Mitropoliei Olteniei.

Din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească găzduieşte Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Castrul Roman Pelendava

Pelendava a fost vechea capitală a tribului dacic al pelilor.

Localitatea Craiova este atestată documentar în varianta Pelendova, pe harta numită Tabula Peutingeriana, o copie medievală a unei hărți romane executate în jurul anului 225 din inițiativa împăratului Caracalla.

La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare.

Muzeul de Arta

Muzeul de Artă Craiova este gazduit din august 1954 de Palatul Jean Mihail.

Palatul a fost construit între 1900 – 1907 , după planurile arhitectului francez Paul Gottereau , la cererea lui Constantin Mihail (1837 – 1908) unul dintre mai bogaţi oameni din România de atunci . La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini , în general italieni veniţi din zona friulană şi stabiliţi în Oltenia .Valoroasa stucatură , în parte aurită , luminatoarele , oglinzile veneţiene , plafoanele şi cartuşele pictate , candelabrele cu ornamente din cristal de Murano , coloanele , scările din marmură de Carrara , pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon , lambriurile , mobilierul stil , feroneria etc. , toate dau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat . Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat încă de la început cu instalaţie electrică , încălzire centrală etc . Preţuit pentru valoarea sa artistică , el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea .