Amara este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă Amara (reședința), și din satul Amara Nouă. Se află în partea centrală a Câmpiei Bărăganului, la 7 km nord-est de municipiul Slobozia din același județ. Include în arealul său administrativ Stațiunea balneoclimaterică Amara cu caracter permanent,[4] aflată la 2 km de orașul cu același nume.
Citeste mai mult
1.Slănina
afumată
Este unul din
preparatele tradiționale obținute în bucătăria românească prin prepararea
grăsimii de porc așezată fie pe burta animalului, fie pe spatele acestuia. În
unele zone slănina este aromatizată în diverse feluri (usturoiată, papricată,
piperată, etc), dar procedeul de aromatizarea cel mai des folosit este
afumarea.
2.Sarmale
Sunt un
preparat culinar din carne tocată (de obicei porc, dar și de vită, oaie, pasăre
sau chiar pește), amestecată cu orez și alte ingrediente, învelite în foi de
varză în formă de rulou. Se servesc de obicei cu mămăligă și smântână. Acest
produs culinar este cunoscut cu aceeași denumire și în Turcia, Bulgaria,
Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia și Republica
Moldova.
3.Mămăligă cu
brânză și smântână
Mamaliga este
denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparată din făina de porumb
(mălai). În mod tradițional mămăliga este gătită din apă fiartă, sare, și faină
de porumb, într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun..
4.Cârnați
afumați
Preparați din
carne tocată și introduși într-un înveliș obținut din bucăți de intestin de
animal, și ulterior afumați, aceste preparate reprezintă pentru unii dintre noi
un adevărat deliciu. Desigur cei mai buni sunt cei preparați în mod tradițional
condimentați cu boia, sare, usturoi, chimion și ardei iute.
5.Plăcinte cu
brânză dulce
Plăcintele
reprezintă un produs de patiserie cu o veche tradiție în România. Umplute cu brânză
dulce și pudrate cu zahăr, reprezintă un adevărat deliciu pentru oricine le
consumă.
6.Pomana
porcului
Este un
obicei din străbuni reprezentând denumirea pe care o poartă masa de mulțumire
pentru ajutorul primit la tăierea porcului de la rude, vecini sau prieteni și
este oferită după terminarea treburilor de către gazdă. Pomana porcului este
obținută prin prăjirea bucăților de carne (mușchi, ficat, slănină, coastă,
falcă, reprezentând toate părțile animalului sacrificat) în grăsime.
7.Jumări cu
ceapă
Știm cu toții
că nu sunt indicate datorită colesterolului ridicat, dar vorba aceea, o dată pe
an e Crăciunul și cred că ne putem permite o jumară bine prajită cu sare și
ceapa rosie măcar o dată pe an.
8.Ciorba de
fasole cu ciolan
Ciorba de
fasole e o parte integrantă a bucătăriei românești. Există diferențe notabile
de la zonă la zonă, mai plină de legume în sud, mai aromată cu mărar prin
Moldova, sau cu leuștean sau tarhon în altele, mai îngroșată cu rântaș prin
Ardeal sau dreasă cu smântâna, mai înăcrită cu o lingură de oțet sau borș, dar
în esență ciorba de fasole rămâne un bun național.
9.Porumb copt
Este o
delicatesă pentru cei care vor să-și amintească gustul copilăriei petrecut la
țară, la bunici. Iar dacă îl ungi și cu puțin unt, atunci cu siguranță te va
fermeca gustul lui deosebit.
10.Iahnie de
fasole cu afumătură
Iahnia de
fasole este un preparat românesc ce nu lipsește de pe masă nici în zilele de
sărbătoare, nici în zilele de post. Ea reprezintă un deliciu culinar dar și una
dintre mâncărurile tradiționale românești cu specificitate în regiunea
Ardealului.
Atractii turistice:
1.Complexul
arheologic „Piscul Crăsani”aflat în apropierea localităţii ialomiţene Balaciu,
este unul din cele mai vechi situri arheologice din țara noastră. În această
zonă a fost descoperită prima așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de
fortificaţie. Săpăturile arheologice desfăşurate aici au scos la iveală
niveluri de locuire neolitice.
2.
Ruinele cetăţii geto-dacice Helis fac parte din complexul arheologic Piscul
Crăsani. Aceasta este considerată a fi reşedinţa celebrului rege Dromichaites.
Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că cetatea Helis a reprezentat
în timpul geto-dacilor un adevărat centru comercial.
3.Lacul
Amara este unul dintre cele mai cunoscute și căutate obiective turistice din
județul Ialomița. Pe lângă peisajul care îl înconjoară, lacul are și
proprietăți terapeutice.
4.
Muzeul Agriculturii a fost înființat în martie 1996 și este singurul muzeu de
acest fel din România.
5.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” este un alt lăcaș de cult vechi de pe lista
monumentelor istorice din județul Ialomița
6.
Casa memoriala a dirijorului Ionel Perlea (1900 – 1970) se află în localitate
ialomițeană Ograda. Acesta a fost înființat în în anul 1983. Muzeul este compus
din 10 încăperi unde funcţionează expoziția permanentă cu obiecte care au
aparținut marelui muzician.
7.
Conacul Marghiloman este cel mai important monument istoric din zona de vest a
judeţului Ialomiţa. Acesta a fost construit de familia politicianului român
Alexandru Marghiloman, între anii 1869-1874. Conacul are trei niveluri, pivniţă
și 2 terase laterale şi înglobează porţiuni din zidăriile unei case boierești
de la sfârşitul secolului al XVI
8.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hăgieşti datează din anul 1703 și este printre
puținele lăcașuri de cult din România în care au fost păstrate și pot fi
admirate și în prezent fresce originale în pridvor și picturi murale interioare
9.
Mănăstirea de la Balaciu este este un alt monument istoric din județul
Ialomița. Aceasta a fost ridicată în 1750 de familia boierilor Piteșteanu pe
temelia unui fost templu getic. În urma unor săpături arheologie au fost scoase
le iveală mai multe pietre și cărămizi, dar și două morminte străvechi, fiecare
cu câte şase schelete despre care se crede că sunt ale unor tineri care erau
trimişi soli la Zalmoxis, zeul suprem al geto-dacilor.
10.
Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Slobozia este una dintre cele mai vechi și
mai importante lăcașuri de cult din județ, aceasta fiind ctitorită de Matei
Basarab în jurul anului 1634. Lăcașul de cult a fost ridicat pe locul unei
moşii acordate, în anul 1616, de domnitorul Alexandru Ilia postelnicului Enache
Caragea.
