În zilele noastre Budapesta apare ca o capitală renăscută,ce abundă de monumente și construcții străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci și case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul secolului XX. sau și mai vechi.

  Renașterea se simte și pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar și pe instituțiile sanitare și sociale. Mai puțin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are și aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre.

  Pentru ochiul turistului sunt vizibile și redeschiderea sau renovarea cafenelelor și a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viața orașului este plină de festivaluri culturale naționale și internaționale, de evenimente sportive internaționale, dar și de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzătorul Paradei Love din Berlin.

  La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural și turistic, devenind cea mai vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.

Gatronomie: Bucătăria tradiţională maghiară deşi diferă de la zona de câmpie la regiunile muntoase din nordul ţării sau ţinuturile de dincolo de Dunăre, este în esenţă o sinteză a componentelor asiatice străvechi amestecate cu elemente de origine germanică, italiană şi slavă. Mâncărurile specifice pot fi considerate un amestec al bucătăriei europene, completate cu bucate proprii poporului maghiar.

O importanţă deosebită în bucătăria maghiară este acordată cărnii, în special de pasăre, de porc şi de vită, dovadă a trecutului nomad al maghiarilor. Mâncăruri specifice care se prepară pe foc deschis precum gulaşul sau tocana, folosesc ca principale ingrediente carnea grasă de porc sau de vită, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea de gâscă îndopată şi cel mai cunoscut condiment specific, paprika, sau boia de ardei iute.

Printre cele mai renumite bucate tradiţionale se numără: gulaşul — o supă preparată din bucăţi de carne de vită, cartofi, multe legume şi multă boia; şi papricaşul — o tocăniţă de pui cu ardei servită cu smântână. Gulaşul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca şi de poporul german.

Alte bucate specifice sunt:  Pörkölt — tocăniţă ciobănească din carne de vită, de cele mai multe ori, sau din pipote de pui cu multă ceapă, roşii şi ardei; Tőltöttkáposzta — varză umplută cu carne şi orez (saramale); Halászlé — ciorba de peşte cu ardei iute, fiartă lent la ceaun; Meggyleves — supă de vişine; Lángoşul — gogoaşă lunguiaţă pregătită din aluat de pâine şi prăjită în ulei ce poate fi servită asezonată cu iaurt, brânză sărată, usturoi sau mujdei de usturoi.

Preparatele sunt în general grase, cu rântaş, îngroşate cu multă făină şi smântână, iar sosurile sunt, de asemenea, groase şi grase. Smântâna însoţeşte supele de legume, salatele şi sarmalele.

Obiective turistice: 

Prima rezidenta regala a Dealului castelului a fost construita in secolul al XII-lea, dupa invazia mongola. A fost extinsa in secolul XIV, devenind probabil cel mai mare palat gotic de la sfarsitul Evului Mediu. Constructia a continuat in secolul XV, dupa casatoria Regelui Matei Corvin cu Beatrix de Naples in 1476. Multi artisti si mestesugari italieni au insotit-o pe Regina aici, aducand stilul renascentist in Buda. Palatul a fost distrus in intregime la eliberarea Budapestei de turci.

In secolul al XVIII-lea, a fost construit un palat mic in stil baroc, identic cu structura de baza a palatului din zilele noastre. In timpului Imperiului Austro-Ungar palatul a gazduit ceremonii extravagante, care simbolizau pacea dintre dinastii si natiune. Procesul de reconstructie al Palatului Regal a continuat in secolul XIX, fiind incheiat in 1904. La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Palatul a fost grav avariat. A fost din nou reconstruit, in stilul neo-baroc, folosindu-se multe dintre partile originale.

Prima legatura permanenta peste Dunare dintre Buda si Pesta. Podul cu lanturi a devenit unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Budapesta. Podul face legatura peste Dunare intre Pesta si Buda. Ofera una dintre cele mai frumoase privelisti din oras, cu toata maretia Dunarii ce isi gaseste drumul pe sub acest pod. De asemenea poate fi admirata grandioasa cladire a Parlamentului care domina partea din Pesta a Dunarii si turnurile Castelului de pe dealul din Buda.

Panorama ce poate fi admirata in timpul este cu mult mai fascinanta, cand luminile orasului lumineaza raul intunecat. Podul cu lanturi gazduieste cel mai mare festival din timpul verii din Budapesta; numit chiar “Vara pe Podul cu Lanturi”. In fiecare sfarsit de saptamana din Iulie pana la mijlocul lui August aici se desfasoara o varietate mare de programe si manifestari culturale.

Se numeste Bastionul pescarilor si de acolo vezi orasul in toata splendoarea lui.  Construit intre 1895 si 1903 si-a luat numele de la cei care aparau portiunea de zid de acolo si care erau pescari. Are sapte turnuri care simbolizeaza cele sapte triburi maghiare din istorie, intemeietoarele statului ungar. A fost distrus in al doilea razboi mondial si refacut imediat dupa. Astazi este unul dintre principalele puncte de atractie ale orasului.