Descriere: Hațeg, un orășel cochet, de munte, aflat la poalele munților Retezat, în județul Hunedoara este considerat centrul uneia dintre cele mai atractive zone turistice din România. Hațegul este situat în depresiunea Țara Hațegului, o excursie în aceste locuri fiind o adevărată călătorie în timp, până în perioada dinozaurilor.

O destinație pitorească pentru vacanța de vară este Țara Hațegului, depresiunea din județul Hunedoara în care este situat orașul Hațeg. Nu trebuie să te descurajeze faptul că este o localitate mică, cu aproximativ 10.000 de locuitori. În ciuda acestui fapt, Hațegul și împrejurimile lui sunt pline de atracții turistice care sunt pe placul iubitorilor de istorie, al amatorilor de natură și al pelerinilor.

Gastronomie: Cirul a fost şi este în continuare o mâncare care se prepară foarte uşor, din făină de grâu, sare şi apă, puse la fiert. După fierbere, se consuma cu lapte sau alte ingrediente alimentare. Cirul a fost o mâncare uzuală pentru moţi. Petru Suciu scria că moţii mănâncă (şi) „zeamă de „tşir” cu paine: „Tşirul e apă turburată cu făină; fiartă la foc şi turnată apoi într-un blid mare peste pâinea sfărâmată. Din acesta mănâncă întreaga familie”.   O ultimă mâncare, ce este preparată şi acum de moţi este balmoşul. Pentru moţi, era un aliment foarte uzual fiind preparat din produsele obţinute în gospodărie: smântână (groştior) şi făină (fărină) de mălai. Reţetă pentru balmoşul moţesc: se pune într-o cratiţă de fontă smântâna, după care se pune pe foc. Când începe să fiarbă se pune făina şi se amestecă încontinuu să nu se afume. Se lasă să fiarbă bine până se îngroaşă astfel când se amestecă cu lingura de lemn ea se învârteşte după lingură. Când pe marginea cratiţei apare untul topit, atunci este gata, după care se potriveşte de sare şi se serveşte caldă. Mâncarea este deliciul moţilor şi se face în orice gospodărie moţească. 

Obiective turistice: 

Zimbrul – acest animal rar întâlnit în prezent dar care acum câteva sute de ani popula pădurile sălbatice ale Europei – și-a găsit locul în rezervația Slivuț-Hațeg încă din anul 1958, când aici au fost aduse două exemplare din Polonia, Podarek și Polonka, pe numele lor. Iar dacă zimbrii polonezi aveau nume care începeau cu litera P, s-a instituit tradiția ca exemplarele care urmau să populeze rezervația din Hațeg să primească nume care încep cu litera R. Prin urmare toți cei peste 50 de zimbri care s-au născut în România în ultimii 57 de ani au fost botezați cu nume românești: Roman, Romina, Roxana, Romeo, Roșu, Rodica etc.

Rezervația are o suprafață de 50 de hectare și se află la marginea orașului Hațeg. Anul trecut în rezervație mai erau doar șase animale, celelalte fiind nimicite de boala limbii albastre (motiv pentru care rezervația a fost închisă o perioadă, intrând în carantină).