Orasul este situat in centrul Transilvaniei si este vechi inca din anul 106, cand Imperiul Roman a cucerit Dacia si a format o asezarea Napoca. Totusi, prima atestare a numelui Cluj a fost in 1213 sub denumirea latina Castrum Clus. In 1956, Revolutia Maghiara a dus la unificarea de catre autoritatile romanesti a universitatilor Babes (romaneasca) si Bolyai (maghiara). Maghiarii au ramas majoritari in oras pana in anii 1960, cand romanii au devenit mai numerosi datorita influxului masiv de populatie, consecinta a industrializarii puternice a orasului. In 16 octombrie 1974, orasul a sarbatorit 1850 de ani de la prima sa atestare sub numele de Napoca, iar guvernul de atunci a schimbat denumirea orasului Cluj adaugand si "Napoca".

Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc.

Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească.

Gastronomie: Bucătăria regională are la bază carne de porc, care poate fi considerată o carte de vizită. Alături de aceasta, sunt fac şi diferite tipuri de cârnaţi, în fiecare anotimp se face slănimă afumată, care te bine dispune alături de horincă, o pălincă foarte tare. Primăvara este timpul pentru un piure de urzici şi a supelor pline de gust. Felul cel mai faimos este Varza à la Cluj, este un amestec din varză şi carne tocată. Clujul dispune de o mare tradiţie în cultura viticolă, aceasta este practicată de transilvăneni prin propriile lor modalităţi viticole, şi sunt produse obţinute din fructe gustoase şi aromate.

Năsal e un tip de brânză provenit din regiunea Clujului, preluând numele satului unde a fost făcut pentru prima dată. Este o brânză din pastă moale, obţinută din lapte de vacă (Mt gr. Max 45% di sale. 3%), cu un gust iute şi miros foarte puternic şi particular. Este apreciată ca aperitiv sau desertb, alături de fructe şi alcoolice variate (vin, şampanie, cognac, whisky). Este produs exclusiv de Napolact, şi este un produs unic în lume datorită proprietăţilor sale specifice de fermentare naturală în peşteră (Ţaga), unde este conservat prin fermentaţie.

Obiective turistice: 

Prima fortificație a fost construită în secolele XIII-XIV, închizând o suprafața de 7 ha, cu o latura pe Someș. Dezvoltarea orașului a dus la cererea formulată de locuitorii clujeni pentru a ridica un nou zid de apărare.

Cererea lor a fost aprobată în anul 1405 de regele Sigismund de Luxemburg. Construcția a fost începută înainte de 1475, iar cu aceste ziduri suprafața înconjurată a ajuns la 45 ha. Astfel în sec. XV. erau 18 bastioane și turnuri. Fragmentul care se vede și astăzi se numește Bastionul Croitorilor, fiindcă a fost întreținut și păzit de breasla croitorilor. În anul 1601 nobilii răzvrătiți în fața turnului l-au tras în țeapă pe Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul. În amintirea acestuia s-a ridicat în 1975 statuia din față.

Familia Banffy era singura familie aristocrată din Ardeal până în secolul XVIII. Palatul lor din Cluj actualul Muzeu de artă a fost construit între anii 1774 și 1775. Edificiul realizat de arhitectul sibian Johann Eberhardt Blaumann are două nivele și o fațadă frumos decorată.

Începând cu 1951, palatul adăpostește Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca cu un valoros patrimoniu de pictură, grafică și artă decorativă. Astfel în anul 1997 a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european.

În secolul XIX au apărut primele demersuri, pentru organizarea unei grădini mari cu plante la Cluj. Terenul de cca.3 ha de pe strada Republicii a fost donat de grof Mikó Imre Societății Muzeale din Ardeal, la sfârșitul secolului XIX, și a ajuns o grădina botanică cu sere și cu multe legături externe. La începutul secolului XX la conducerea grădinii ajunge directorului Richter Aladár.

El a reușit să obțină de la guvernul maghiar cumpărarea terenului de 10 ha pe malurile pârâului Țiganilor, suprafața dintre străzile Republicii și Grădinii. A urmat războiul mondial, când în grădina botanică s-au cultivat fructe și zarzavaturi. După război, din 1920, sub directa conducere a directorului Alexandru Borza s-a putut trece la mutarea plantelor pe malurile pârâului Țiganilor.

Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie al Facultății de Biologie-Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai are la baza colecțiile Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum Egyesület) care a luat ființă în anul 1859. Geologul A. Koch, șeful catedrei de geologie și paleontologie a pus bazele muzeului de paleontologie, care în prezent deține peste 50.000 de exponate. Putem vedea vestigii de dinozauri, inclusiv ouă, resturi scheletice ale celor mai mari mamifere cunoscute, o colecție de 200 specii fosile, descrise pentru prima dată în Transilvania, sau cel mai vechi rinocerid din lume (Prohyracodon orientale).

Colecția din curtea interioară a Universității cuprinde roci eruptive, metamorfice și sedimentare, chiar și fosile gigant (rudisti). Sunt expuse coloane de bazalt de la Racoș, sau formațiune stalagmitică din Peștera Onceasa.