Borsa - Hai la munte
Borsa este un oras din judetul Maramures, cu o populatie in jur de 30 000 locuitori. Este situata la extremitatea estica a judetului Maramures, la baza masivului Rodna, in apropierea trecatorii Prislop. Localitatea este cunoscuta pentru dezvoltarea mineritului si exploatarii forestiere, la care se adauga dezvoltarea turismului alpin de vara si de iarna. Compexul turistic pentru sporturile de iarna pune la dispozitie echipamente necesare pentru participare la sporturile specifice sezonului.
Citeste mai multBorsa - Hai la munte
Clima:
Descriere:
Borsa este un oras din judetul Maramures, cu o populatie in jur de 30 000 locuitori. Este situata la extremitatea estica a judetului Maramures, la baza masivului Rodna, in apropierea trecatorii Prislop. Localitatea este cunoscuta pentru dezvoltarea mineritului si exploatarii forestiere, la care se adauga dezvoltarea turismului alpin de vara si de iarna. Compexul turistic pentru sporturile de iarna pune la dispozitie echipamente necesare pentru participare la sporturile specifice sezonului. La mica distanta de aceasta localitate se afla si rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, cu o altitudine maxime de 2304 m. Statiunea Borsa dispune de partii de schi pe o diferenta de nivel de 1000 m, trasee de schi fond de 4-6 km, precum si doua trambuline pentru sarituri de peste 80 m, una fiind cea mai inalta trambulina naturala din Europa.
Gastronomie:
Bucătăria din Maramureş este un melanj de savuroase preparate strămoşeşti româneşti, săseşti şi ungureşti. Nicăieri nu vei mai găsi o diversitate atât de mare, de la zămuri (supe şi ciorbe), până la tocăniţe, papricaş, balmoș şi gomboţi (găluşte cu prune). Pentru maramureşeni, masa reprezintă un act cultural, cu valenţe sociale, desfăşurat după cutume străvechi. Musafirul trebuie să consume toate alimentele și băuturile cu care e servit, altfel se consideră că el vrea atâta rău gazdei, cât a lăsat în blid sau în pahar. Nucleul tradiţiei culinare îl reprezintă lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează vara, în munţi, pe perioada păşunatului turmelor de oi. Maramureşenii preferă, la mâncarea de dimineaţă (micul dejun) o masă consistentă (coleşe cu brânză, lapte acru, slănină şi „mâncăruşa” – papară din ouă).
Obiective turistice:
Cascada Cailor
Una dintre cele mai frumoase cascade din România, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, in apropierea statiunii turistice Borşa. Este o destinaţie foarte populară, anual mii de turişti din toate colţurile ţării şi din străinătate vin să vadă una dintre cele mai maiestuoase cascade din Carpaţi.
Conform legendei, Muntele Piatra Rea datorită păşunilor sale întinse era locul preferat al localnicilor pentru a ţine din primăvară până în toamnă "stavele" (hergheliile) de cai. Insă acest rai al cailor nu era chiar aşa de liniştit. Din când în când ursul incerca să îşi găsească o pradă uşoară din zecile sau chiar sutele de cai de pe munte. Însă într-un loc deschis şansele ursului erau slabe.
Aşa că ursul de obicei încerca să incolţească cai deasupra prăpăstiilor de la actuala Cascada a Cailor. Aici sărmanele animale nu aveau altă soluţie decât să se arunce în hău, astfel ursul având câştig de cauză. Într-o noapte întunecată, fără vizibilitate şi cu o furtună de proporţii, ursul a venit din nou să îşi aleagă o pradă. Speriaţi de fulgere şi de atacul neaşteptat al ursului, animalele au luat-o la goana, direct spre prăpastie. Unii dintre ei au scăpat dar o mulţime de animale au căzut în prăpastie, ursul alegându-se după spusele localnicilor cu vreo 15 cai.
De atunci localnicii marcaţi de eveniment au început să foloseasca numele de Cascada Cailor. Dar nu numai cascada a primit acest nume. Muntele se numeşte Muntele Cailor, circul glaciar a fost denumit Podul Cailor iar pârăul care se prăvăleşte jos pe abrupturi se numeşte Izvorul Cailor.
Mănăstirea Moisei
Cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), este așezată pe un platou însorit, deasupra satului Moisei, înconjurată de culmile dealurilor, la poalele muntelui Pietrosu Rodnei (2303 m), între orașele Borșa la 10 km și Vișeu de Sus la 7 km, pe șoseaua națională ce leagă Sighetu Marmației de Bucovina prin pasul Prislop, iar prin pasul Șetref de Bistrița-Năsăud și Ardeal.
Localitatea Moisei a făcut parte din domeniul lui Bogdan, voievod al Maramureșului, domn întemeietor al Moldovei independente și al dinastiei Mușatinilor. În pădurile Moiseiului s-au nevoit călugări încă de prin secolul al XV-lea. În secolul al XVI-lea a luat ființă o modestă sihăstrie din care a evoluat Mănăstirea Moisei, așa cum s-au petrecut lucrurile cu multe mănăstiri de pe pământul românesc. În 1599, călugării de aici au ridicat biserica veche, care se păstrează și astăzi. Dintre călugării de atunci se păstrează numai numele unuia, monahul Iosif, scris pe o bârnă de pe pereții bisericii vechi. Pentru a feri mănăstirea de influențe străine sau de acapararea de către alte culte, călugării au pus-o sub ocrotirea puternicei mănăstiri a Sfântului Ștefan cel Mare de la Putna, ca metoc al acesteia timp de aproape 100 de ani.
La data de 14 octombrie 1944, trupele maghiare în retragere pe Valea Izei au ucis 29 de români în două case de lemn la periferia comunei Moisei. Au mai fost identificaţi şi doi supravieţuitori. Dintre cele 31 de victime, 24 de persoane erau originare din judeşul Mureş, trei din judeţul Cluj şi 4 din Judeţul Maramureş.
Monumentul Eroilor Moisei
Aceşti ţărani ardeleni erau internaţi în lagărele de muncă din Vişeu de Sus şi acuzaţi de "trădare de patrie", patriotism românesc sau partizanat.
La data de 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vişeu de Sus au fost urcaţi într-un camion de către militarii unguri şi transportaţi la Moisei, comună în prealabil complet evacuată de locuitori. Prizonierii au fost închişi în două case de lemn şi împuşcaţi de către soldaţii maghiari care trăgeau prin geamuri şi uşă. În aceeaşi noapte militarii au incendiat satul. Cadavrele au fost îngropate abia după două săptămâni de la comiterea masacrului, de către localnicii reveniţi la gospodăriile lor.
Deasupra gropii comune a fost înălţată o troiţă din lemn, înlocuită după câţiva ani de un obelisc din piatră. Cele două case au fost transformate în case memoriale, în amintirea victimelor fiind ridicat şi ansamblul sculptural de la Moisei. Monumentul include 12 figuri din piatră, 2 chipuri omeneşti şi 10 măşti tradiţionale maramureşene. Ansamblul a fost realizat de sculptorul maramureşean Gheza Vida.
